Category: românește

Ce telescop să-mi iau?

Siluetă de astronom amator. L-am fotografiat pe coleg în Namibia, Africa, 2016

OK, deci cerul. Și vrei să le vezi pe toate: stele, planete, Calea Lactee, comete, meteori, nebuloase, roiuri, galaxii, fenomene ale căror nume nici nu le știi… Prin urmare, vrei să-ți iei un telescop, bun și ieftin, dar… – și ai făcut un prim pas important. Ai ajuns la concluzia că trebuie să ai puțină răbdare, să te documentezi, să pui întrebări, să înveți.

În primul rând, ai ajuns la locul potrivit citind acest articol. Mă ocup de astronomie de două decenii, în calitate de astronom amator recunoscut în domeniu, fac observații, pozez, conduc grupuri organizate și nu am niciun interes economic legat de bolta cerească. Iată cum cred eu că ar trebui să începi apropierea de cerul înstelat, și cum să decizi care instrument ți se potrivește.

Cine ești tu?

Acest hobby poate fi practicat în foarte multe feluri în funcție de sănătate, timp, curiozitate, buget, răbdare, localitatea de reședință și mobilitate, familie și comunitate, planuri pe termen lung, și mai general, profil psihologic. Astronomia de amatori, deși >>decât<< un hobby, tot știință și tehnică este, necesită deci un aer de curiozitate şi rigurozitate ştiinţifică. Adică să înveți continuu, să-ți adaptezi așteptările, să renunți la ideile dovedite a fi false și să-ți recunoști limitele și greșelile.

Cum nu există haine care să se potrivească tuturor, depinde și de instrument dar și de om dacă cei doi se potrivesc sau nu.

Uită de pozele fabuloase de pe internet. Sunt reale (mă refer la cele din surse de încredere) dar din motive tehnice și/sau biologice, sunt inaccesibile unui observator vizual sau unui fotograf începător.

Amatorul din astronom amator e o etichetă pe care o poți purta cu mândrie. În alte contexte amator înseamnă ceva dubios, opusul profesionalului, nu vrei să te așezi în scaunul unui dentist amator. În astronomie e altfel. Astronomul amator decide singur cât învață, și dacă își dovedește aptitudinea, va fi recunoscut în domeniu. L-aș aminti pe Terry Lovejoy sau vezi lista românilor de pe NASA: Astronomy Picture of the Day.

(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cometa falsă, cadru larg

The Fake Comet, at 50mm

The False Comet, at 50mm

Regiunea nucleului Căii Lactee este, evident, una dintre cele mai bogate zone de pe cer. Astfel, cometa falsă – care nu este un obiect de sine stătător -, apare și ea în mai multe postări sau poze. Date tehnice: Canon 1100D mod, 35x135sec, ISO 800, Canon EF 50mm f/1.8 II la f/4. Datorită câmpului de stele foarte dens, mi-am folosit și programul care elimină stelele ca ele să fie repuse la loc cu impactul dorit, accentuând formele mari în loc de granulația omniprezentă.

(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Centaurus A, ω Centauri

Cen A, ω Cen

Cen A, ω Cen

Liniștea deșertului are un farmec aparte. Lângă instrumente, stăteam într-un scaun sau fotoliu care semăna cu o sferă tăiată în două, foarte mare, solid și stabil, fiind posibil să mă întind sau să mă ghemuiesc după plac. Astfel puteam sta într-o poziție în care aveam întregul câmp vizual umplut de Calea Lactee, cu nucleul în mijloc, acesta aflându-se la zenit, o imagine simetrică, luminosă, cum spuneam mai demult, o frumusețe inumană. Oarecum copleșit de această priveliște, totuși, simți că ești: acasă. Multe nopți am petrecut așa într-o solitudine relativă, ceilalți colegi având instrumentele amplasate la 10-20 metri, trecerea timpului fiind marcată de zgomotul oglinzii și al obturatorului și de zâmzetul foarte subtil al monturii. Echipat cu un binoclu, mai aruncam câte o privire, mai mult poetică decât astronomică – așa mi-a venit ideea să pozez o pereche neobișnuită. (tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Regiunea Antares cu Marte

Calea Lactee, regiunea Antares și Marte

Calea Lactee, regiunea Antares și Marte

Ochii noștri nu prea fac față în întunericul nopții. Vedem stele, da, vedem dunga Căii Lactee, dar nu și culorile, nu și detaliile zonelor împodobite cu nori de praf și de gaz. Cu toate că acestea nu sunt deloc mici. Adică aveam nevoie de pupile mai mari (mult mai mari) dar nu și de telescop (mărire).

În primul rând se remarcă planeta Marte care aproape că distruge peisajul stelar: această expediție din 2016 a fost nefavorabilă pentru fotografierea regiunii, mai ales cu telescoape unde apăreau fel de fel de reflexii ciudate din cauza luminii relativ intense, chiar dacă Marte însuși nu apărea în câmp. În această poză Saturn apare alb, la marginea de sus a pozei, formând triunghi aproape dreptunghic cu Marte și Antares.

(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

M16, M17 și Stâlpii Creației

M16, M17

M16, M17

Cele două nebuloase, în engleză Eagle (M16) și Omega (sau Swan, M17) sunt ușor vizibile și din România, în constelațiile Șarpele și Săgetătorul, fiind printre țintele preferate ale amatorilor în timpul verii. Totuși, din Namibia se văd aproape de zenit, împreună cu zona centrală a Căii Lactee. Acest fapt plus cerul impecabil le fac ținte evidente pentru astrofotograful plecat în expediție.

M16, sau după roi, NGC 6611 este o zonă tânără cu un roi deschis al cărui lumină ionizează gazul relativ dens din jurul lui, regiunea HII fiind catalogată ca IC 4703. Se află la cam 7000 ani lumină și se întinde 50-70 ani lumină, ceea ce se traduce într-o pată pe cer de cam un sfert din diametrul lunii pline. Totuși, ea are doar magnitudinea șase, la limita capacității ochiului uman, și se pierde în anturajul deosebit de luminos al Căii Lactee. Roiul deschis cuprinde cam opt mii de stele dintre care una binară (HD 168076), este de 1 milion de ori mai luminoasă ca Soarele.

(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Nebuloasa Carina

Carina Nebula, 21x3 min, ISO 800

Carina Nebula, 21×3 min, ISO 800

Cerul covârșitor al Namibiei dominat de Calea Lactee, văzut prin ochii unui european orbit de poluarea luminoasă, este greu de descris. Acel cer nu se compară cu nimic din Europa oricât de mult ne-am retrage de localități. Cerul din Namibia, în afară de airglow, este negru, clasa 1 pe scara Bortle. Inspiră admirație dar, în același timp, și o oarecare spaimă. Este o frumusețe inumană.

[see a short version of this article in english  ]

După amurgul scurt al primei zile și după alinierea polară am început să pozez Nebuloasa Carina. Aceasta e poate cea mai luminoasă nebuloasă de emisie de pe cer, din păcate invizibilă din România. O eclipsează ușor pe mult mai cunoscuta Nebuloasa Orion, fiind de patru ori mai mare și mai luminoasă. Împreună cu un roi deschis din apropiere și cu anturajul stelar deosebit de luminos, aveam impresia că luminează la fel de tare ca nucleul Căii Lactee și că o bună parte din umbra mea văzută pe nisipul roșiatic al Namibiei se datoriează acestei zone de pe cer.

(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Nebuloasele Lagună și Trifidă

M20 și M8

M20 și M8

Aceste două nebuloase sunt vizibile și din România, aflându-se aproape de nucleul galaxiei, în constelația Săgetătorul. Cu toate că se situează sub ecuatorul ceresc, ele se ridică destul de mult deasupra orizontului în timpul verii. Nebuloasa Lagună e atât de luminoasă încât, dacă condițiile permit, e posibil ca o persoană antrenată să o distingă cu ochiul liber. Se vede ca o pată/stea spălăcită și difuză, puțin mai luminoasă decât anturajul deloc întunecat, adică fundalul dat de Calea Lactee. Dar sunt foarte multe obiecte în jur care par cam la fel, și privirea se rătăcește foarte ușor.
(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cometa falsă

20160505_namibia_fake_nebula_3_final

Cometa falsă

Aflându-ne în emisfera sudică, dacă ne uităm cu ochiul liber, se vede o pată luminoasă pe cer care seamănă cu o cometă, adică are cap luminos și o coadă mai difuză. Fundalul e nimic altceva decât Calea Lactee, ea însăși foarte luminoasă.

România se află mult prea la nord pentru a o vedea, „cometa” ridicându-se deasupra orizontului teoretic doar pentru cam o oră și rămâne mult prea jos pentru a fi observată în aerul dens și tulbure.

(tovább…)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Calea Lactee

Cer atât de frumos cum se vede din Namibia nu am văzut până acum. Membru dintr-o expediție de patru astronomi amatori, am bătut drumul până la tropicul capricornului (28 apr / 12 mai) ca să vedem cerul de acolo. Din mai multe motive, îmi e foarte greu să scriu despre grandoarea văzută. Sper ca într-un fel sau altul să o vadă cât mai multă lume.

Tehnic: panorama Căii Lactee am realizat-o pozând o noapte întreagă cu aparatul modificat Canon 1100D cu obiectivul kit la 18mm, pe montura HEQ5 pro. Am expus în jur de 1 GiB poze. Am folosit softul pentru panorame Hugin pentru a asambla și exporta proiecția cilindrică a panoramei care are în jur de 180 grade lățime și cam 60 grade înălțime. Shimbarea perpetuă a cerului (lumina zodiacală, mici nori, airglow) a mărit gradul de dificultate al prelucrării.

20160511_tejut_milky_way_namibia_big_combo4_not_annotated

Calea Lactee

cu obiecte

cu obiecte

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Referitor la drumețiile cerești

Sub Carul Mare

Sub Carul Mare

Trăim cu toții sub același cer dar asta nu înseamnă că nu suntem diferiți și/sau că nu avem nevoi și interese diferite.

Drumețiile cerești “csillagtúra” căpătând o oarecare publicitate și în rândul vorbitorilor de limba română datorită interviului din Ziar de Cluj, am fost contactat de mai multe persoane curioase ceea ce îmi pare foarte bine. Lor, vouă vă recomand pe cele două cluburi astro din Cluj, Andromeda și Borealis care organizează fel de fel de evenimente, precum ieșiri la observații (starparty), prezentări în planetarii temporare,  astronomie pe trotuar sau chiar tabere.

Csillagtúra este un răspuns formulat la o nevoie aparte, și anume de a avea evenimente astro și în limba maghiară, cele în română fiind chiar abundente. Iar numărul participanților vorbește pentru sine.

Comunitatea astro este oricum destul de mică și probabil că vă veți întâlni și cu mine oriunde s-ar amplasa vreun telescop :)

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Jól kalibrált monitoron mindegyik számnál elkülönülő árnyalat látszik. Ha mégsem látszanak, akkor a megjelenített képek színhiányosan rajzolódnak ki. A monitort valószínűleg kalibrálni kell.

You should see distinct shades for each number. If those shades are not clearly visible, the displayed pictures will lack accuracy. Your display most likely needs to be calibrated (brightness, gamma, contrast etc.).